Spuneţi-mi, nu aţi văzut o vară?
Era pe-aici, chiar ieri, pe undeva.
Mi-a ascuns-o timpul în povară,
În poala toamnei...ştie cineva?
Să vă spun, de cineva o vede ,
Cum era, şi poate-mi dă de ştire ,
Avea gând senin şi pasul verde
Şi-i lucea o lume în privire !
Era-naltă, cu miros de spice ,
Candoarea şi-o păstra în ochii mei ,
Macii ce curgeau prin borangice
Se vărsau cu foc chiar in pieptul ei.
Avea obrajii merelor în pârg
Şi îmi încăpea în viaţă toată.
Cine-a ascuns-o cu atâta sârg
Sărăcindu-mă, asa, de-odată...?
Maria de Alba
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu